L’URTIMA GUERRA

L’URTIMA GUERRA

di Vann'Antò -

Cu ntè càmmiri ca cumannanu
(cuomu rici lu muttu anticu)
e li puòpuli ca si scànnanu!
l'un all'àutru e pirchì? nnimicu,
basta rìciunu la patria:
basta sièmu piècuri stùpiti,
tinti piecuri testa-calata
ca cci attocca fari li lupi,
ni pigghiàu la gran fuddia
ca cciù miegghiu a l,ucciria!

mmarditti puopuli e cu ni cuverna'
ca nun c'è cciù riliggioni:
nun cririèmu a la vita eterna
e curriemu a la distruzioni!
ni sduffammu ri Ia camPata
ca finìu giustizzia e amuri
e finissi testa-tagghiata
lu stissu munnu lu stissu suli,
fussi morti ri ntunnu nsumma
quantu spara l'urtima bumma!
quantu fussi l'urtima guerra
e addiu;gioia Ia matina
ca ti susi e aruri la terra,
biniritti ri l' acquazzina
macci e sciuri e lu laùri
crisci crisci misu n'caminu

ca l'uòcci ellu arrìrunu suli
priparàmuni a lu fistinu,
addiu gioia, quantu mi piaci
se cci fussi giustizia e paci!
paci e pani ca nun am/JJ.anca,
ca fai lonca la iurnata
quannu scura e truovi ianca
la tuvàgghia bedda stràta,
ccu li figghi 'ranni e nichi
ca cci arrìrunu li rienti
la ricòita fu di spichi
beddi cini e si' cuntenti,
cciù cuntenti a lu nnumani
paci santa ri lu Pani!

pani ri lu santu acquistu,
pani ca si cci travagghia
pani cu fu Gesù Cristu
e nascìu m-mienzu la Pagghia,
battutu, fracillatu:
pani ca quantu custau,
ccu sururi ri sancu varagnatu
ccu sururi ri morti e risuscitau,
pani gluriusu r'amuri
pani ri vera Paci e reranturi!
ca n'avìssimu a ssittari
tutti a tàvula cumuni,
senza Làzzatu ncaddari
e so frati riccu EPuluni,
ca nun c'è nè to' nè miu:

nun si mància Pani arrubbatu!
pani è di l'uomu e Diu:
nè, ca cciutuostu morri, nsancunatu!
pani ca siemu frati beddi unuti,
irati l'unu ccu I'autru ca s'aiùtinu'
Cusì fossi e cusì sia,
prima ca sona l'urtima ancunia!